FII TU SPONSORUL COPILULUI MEU!


      Intr-o lume in care toata lumea alearga dupa  sponsori,intr-o lume in care abia de-ti mai pasa de necazul vecinului, caci al tau e la fel de greu de gestionat ,eu  incerc sa atrag atentia .Nu este momentul ar spune multi...Dar cand? Pana cand trebuie sa astept?
      Am doi copii de care sunt extrem de mandra .Desi sunt foarte diferiti au darzenia,ambitia,si maturitatea unui om mare.Au preocupari total diferite ,insa care le aduce amandurora foarte multa satisfactie.Sunt fericiti cu ceea ce fac, asadar nici rezultatele nu intarzie sa apara.
    Tudor e pasionat de desen si am avut marele noroc sa aflu de pictorita Maria Capatana ,care a reusit sa-l atraga pe Tudor intr-o lume frumoasa,magica ,ireala .Numara zilele ,de la o saptamana la alta sperand ca daca adoarme are sanse mari ,sa fie "direct Marti",ziua de desen....Aceasta pasiune i se citeste in privire ,iar ochii (cand iese sa-mi arate desenul) au o stralucire care nu poate fi descrisa.
   Ana ,a facut initial balet ,apoi a venit si mi-a spus ca ea vrea competitie,concursuri.M-a rugat insistent sa o duc sa practice un sport.Am vazut-o mereu firava,gratioasa si nu mi-am putut imagina niciodata ca as putea-o indrepta vreodata spre sporturi de masa. O vedeam mereu dansand ,plutind iar gandul ca picioarele iar cobora pe pamant, devenea din ce in ce mai apasator .Nu era zi ca ea sa nu-si strige dorinta,sa nu ne roage,apoi implore sa o ducem la o sala.Am avut sansa ,ca in cartierul in care locuiesc, sportiva Maria Olaru sa-si amenajeze un club cu astfel de activitati.A fost cateva luni acolo,dupa care antrenoarele,Diana  Deac si Bianca Pasat,  m-au convins sa ma indrept cu ea spre Clubul Unefs.
    Cu pasi marunti si tematori dar cu un copil extrem de emotionat ,am intrat pe poarta facultatii UNEFS,eu trista,  ea plina de avant .De ce trista? Stiam ce inseamna sport de performanta in Romania..Stiam cat de greu este sa tii pasul cu scoala .Ce nu am stiut o secunda, a fost ce avea sa  urmeze.Ce initial era pasiune, acum devenise viata ei.Respira prin gimnastica. Invatamantul romanesc din pacate nu are sectii in scoala pentru astfel de copii,cu astfel de preocupari.Asadar ,viata Anei este ingreunata de faptul ca trebuie ,printr-o lupta nebuna ,sa tina pasul cu scoala.
     Nu am sustinut-o .Ba din contra ,i-am facut viata un cosmar.Nu-i puteam interzice sportul dar puteam (imi spuneam eu ,mie) sa o fac sa renunte.Nu are sens sa va descriu cat de diabolica eram.(lectii suplimentare,amenintari,plansete) Nu sunt mandra de ce-am facut ! Am pierdut mult! Increderea ei,dorinta ei de a mai comunica cu mine,....dar nu si dragostea ei.Aceasta a ajutat-o sa ma ierte... eu nici acum nu m-am iertat ...este o alta poveste.
      De cele mai multe ori nu apuca sa-si termine temele.O prinde 12 noaptea .Are zilnic antrenament dar si lectii.Singura isi pune ceasul dimineata si se trezeste inaintea mea pentru a le termina. .Nu are sens sa va spun cum are ochii.Cat de greu se da jos din pat.Isi aprinde veioza si nu se ridica pana nu termina.Nu aveti idee cate poezii si cantecele nu si-a invatat ea ,de la 6 la 7 dimineata. Si toate astea doar pentru ca iubeste ceea ce face,iubeste gimnastica ritmica.
      Iti vine insa sa strigi  " De ce NIMENI,absolut NIMENI nu se gandeste ,ca pentru astfel de copii(nu va ganditi ca ANA e singura ) nu se face nimic? Cum e posibil,ca astfel de copii ,sa nu beneficieze de niste conditii minime de confort.Destul ca suportam noi deplasari,competitii,costume.
         Ma rog zilnic,sa vina in viata copiilor nostri  acel CINEVA care sa spuna "Efortul vostru , va fi rasplatit!!!" Apoi ,ca prin vis ,sa apara o SALA,,un covor,un vestiar doar al lor!Al acestor copii minunati, care nu-si petrec timpul in  cluburi de fite ,nu beau ,nu fumeaza ci doar ridica steagul Romaniei in lume.
         Asadar FII TU sponsorul copiilor nostri.FII TU acela ca alegi sa ridici adultul de maine...echilibrat,sanatos si fericit!

      Si ca sa te conving ...te rog priveste!

https://www.youtube.com/watch?v=LvEtEx5KsDo&feature=share


Acum...doar daca esti convins...distribuie cei 2%   sau fa o sponsorizare, completand declaratia 200 sau 230 cu urmatoarele  date:

 ASOCIATIA TINERILOR BUCURESTENI 
cod identificare fiscala    31179624

 cont IBAN       LEI- RO35RNCB0071131316910001,
                       EURO  RO78RNCB0071131316910003 

cu sediul în Bucureşti, Str. Calea Plevnei, nr 61, cam.1,

Sector 1,  

FAMILIA UNEFS

                   

                PASIUNE SAU INCONSTIENTA?

    Ne dorim cu totii ,tot ce este mai bun pentru copiii nostri. Ne dorim invatatori cu har,profesori pregatiti,antrenori talentati. 
    Dorinta ne devine realitate ,ne bucuram mult dar in acelasi timp ne si intristam.Suntem mici ,mult prea mici,pentru a face ca lucrurile sa functioneze pe un fagas normal.

     Am vrut timp de o saptamana, sa vad cum evolueaza Ana .M-am dus la sala mai devreme cu o ora si am urmarit-o cu privirea prin geamul deloc prietenos.Mi-as fi dorit sa fiu acolo ,la un metru de ea. 
    Desi ma dusesem hotarata sa-mi vad copilul, privirea mi-a fugit spre antrenoare.Erau toate. Privirea lor spunea totul.Lucrurile nu se petreceau asa cum si-ar fi dorit.Nu aveai insa cum sa nu observi ,acel zbucium al perfectiunii ,sa nu auzi acele strigate ale exigentei. Erau nemultumite. Am fugit cu privirea spre Ana. Lansa coarda.Nu era cea mai buna zi a ei.La prima lansare am fost calma...la a doua am simtit cum ma enervez ...la a treia eram afara din sala... Mi-am spus mie ...incet sa nu ma auda decat propriile ganduri....nu ai stofa de pedagog! Am stat cinci minute si am revenit cu nasul pe geam. O zi grea pentru antrenoare.
    Am ajuns acasa si gandul imi zbura tot spre ele. Vocile  si privirea lor ...Aceste femei fac din pasiune asta! Tot din pasiunea lor vin si  rezultatele.Ce nu stie insa multa lume este cat de greu este in tara asta sa fii pasionat.Cat de greu este in aceasta tara  sa-ti iubesti meseria . 
   Chiar daca nu va vine sa credeti si ANTRENORII mananca! Si ANTRENORII platesc utilitati.Nicio medalie nu ii ajuta sa-si creasca copiii.Alearga  de la o sala la alta pentru a supravietui.De ce oare nimeni nu se gandeste, cat de bine ne-ar prinde ca acesti oameni sa-si poata canaliza toata energia si talentul  doar spre ce stiu ei cel mai bine sa faca.Sa fie remunerati pe masura ,sa fie stimulati cu prime in functie de rezultate...sa....sa....Devenim egoisti . Nu vrem sa-i mai impartim cu nimeni.Avem nevoie de ei odihniti, nu mereu pe fuga.Nu avem insa dreptul sa le cerem asta! Nu ca nu ar vrea! NU POT!
       Stim sa ne plangem ca nu ne-am calificat in diverse sporturi! Ce facem pentru sportivi? Va spun eu....Le impozitam primele! 
       Ma ventilez emotional pe blog si sper, ca printr-o minune,cineva care iubeste sportul sa faca ceva si pentru gimnastica ritmica ,pentru aerobic.
      Mi-a venit sa plang cand am vazut la televizor, cu cata mandrie se anunta calificarea la Jocurile Olimpice  a  Luizei Filorianu! Nimeni nu isi imagineaza cat de mult a contat pentru fetitele noastre aceasta calificare.Acest copil deosebit , a luptat enorm pentru visul ei si a reusit sa le ajute si pe fetele noastre sa faca asta.Le-a dat sansa sa  viseze,sa-si imagineze ca  sportul care-l practica are un viitor.Ca va veni un moment cand si ele vor avea SANSE. Isi aduce cineva aminte ,pana la aceasta fetita absolut minunata,sa se pomeneasca despre acest  sport? Isi aduce cineva aminte, sa fi vorbit macar cineva  despre vreo sponsorizare,investitie ? Stie oare cineva ,cate sacrificii stau in spatele acestei calificari? Am batut din palme si gata? 
        M-am saturat sa o vad pe Ana uitandu-se cu jind  pe you tube  la salile uriase din Rusia ,la covoarele mari care nu trebuie stranse zilnic si  care nu sunt deloc usoare .
 Aveti idee cat de frustrant este pentru un antrenor sa stea cu ochii pe ceas ca e dat afara din sala?(e inchiriata si pentru alte sporuri).

  Cam asta inseamna sa fii antrenor in Romania! Stiti insa ce este spectaculos? Nu au fugit toti din tara!Continua sa faca ce stiu ei cel mai bine! SA ANTRENEZE! Si atunci te intrebi .E pasiune sau inconstienta?



  

x